Asociatia pentru Prevenirea si Tratamentul Tulburarilor de Alimentatie APTTA

Efecte psihice

Efecte psihice in anorexie si bulimie

Infometarea conduce la modificarea personalitatii, perceptiei, felului de a fi si a se comporta al celui care o face. Practic, te face alt om.

Psihicul se schimba ca urmare a infometarii

Depresia:

Felul in care gandim este adanc afectat de infometare. Multi dintre nutrientii din hrana influenteaza centrii emotionali din creier, iar dezechilibrarea balantei acestor nutrienti are efect advers asupra dispozitiei noastre. Cei care se infometeaza sunt deprimati, iritabili si se infurie usor.

Poftele:

Unul dintre cele mai puternice efecte ale infometarii sunt poftele neobisnuit de mari, in special pentru mancaruri bogate in zahar sau grasimi. Unii  raspund la aceste pofte prin a face alte lucruri care sa-i distraga de la mancare (exercitii fizice excesive, fumat, baut de alcool, mestecatul de guma, ba chiar si suptul unor obiecte necomestibile). Pentru altii controlul poftelor sfarseste in mancat excesiv (bulimie, binge), ceea ce conduce la eforturi restrictive si mai mari, la acte de compensare cum ar fi vomismentele, folosirea laxativelor, urmate de cresterea poftelor, si ciclul se reia.

Poftele vor persista atat timp cat va exista infometarea si vor dispare numai cu un regim normal de hranire cu alimente bogate in nutrienti si pana la revenirea la o greutate normala, sanatoasa.

Panica:

Cei care se infometeaza pana la greutati foarte mici se simt dezorientati. De aceea, atacurile de panica sunt un simptom des intalnit si e asociat cu spaima de a lua in greutate. Panica apare insa nu numai pe fond emotional, ci si ca urmare a stresului la care e supus corpul pentru ca nu primeste destula hrana ca sa isi mentina in functiune organele. Atacurile de panica inceteaza numai atunci cand greutatea corporala este restabilita pana la parametri normali.

Obsesii si compulsii:

Unul dintre cei mai importanti markeri ai infometarii este cresterea obsesivitatii, adica tendinta de a deveni inflexibil si de a avea rutine zilnice rigide. Un exemplu ar fi obsesia de a merge o anumita distanta zilnic, sau obsesia de a urma un anumit ritual de curatare zilnica, sau de a pastra o lucrurile intr-o anumita ordine. Aceste obiceiuri extrem de precise pot interfera cu abilitatea de a fi spontan si relaxat.

Cei care se infometeaza au anumite ritualuri legate de mancare – mancatul poate deveni o adevarata ceremonie in care alimentele trebuie sa fie aranjate intr-un anumit fel pe farfurie sau trebuie sa fie mancate intr-o anumita ordine, trebuie taiate in bucatele cat mai mici – pe scurt, se poate vorbi de o adevarata tulburare obsesiv-compulsiva determinata de infometare.

Retragerea interioara si introspectia:

 Infometarea pe termen scurt poate duce la senzatii de bine, in special daca este insotita de laude din partea altora. Dar daca infometarea devine un mod de viata persoana se va izola si va tinde sa se concentreze pe viata sa inerioara, pierzand contactul cu lumea exterioara. Cei care sufera de anorexie nervoasa au o viata sociala foarte redusa, dar o viata interioara bogata, care se manifesta adesea prin scris: emotia si durerea interioara se pot revarsa in povestiri sau poezii, in timp ce experientele exterioare ii lasa rece. Aceasta discrepanta poate fi explicata de asemenea prin efectele starvarii asupra creierului; tendinta de a evita compania altor oameni este incurajata de depresie si de concentrarea pe rirualurile legate de mancare.

Pierderea interesului sexual:

Apare datorita incapacitatii organismului de a sustine secretia echilibrata de hormoni.

Dismorfofobie corporala in anorexia nervoasa

Senzatia de a se simti grasa:

Acest fenomen de a supraevalua proportiile corporale personale (dismorfofobie corporala) este unul raspandit intre cei care se infometeaza si duce catre o si mai mare restrictie. Paradoxal, cu cat restrictia este mai accentuata, cu atat senzatia de a fi gras este mai puternica; si de aceea numai mancand mai mult te vei simti mai slab.

Afectarea gandirii:

Desi reprezinta numai 5% din masa noastra corporala, creierul  are nevoie de aproximativ 20% din resursele noastre energetice, deci un mare efect al subnutritiei este distorsionarea gandirii, astfel incat stabilirea prioritatilor si deciziile de zi cu zi devin din ce in ce mai dificil de facut.

Afectarea concentrarii:

Desi cei care se infometeaza ar putea sa nu fie constienti de acest lucru, capacitatea de concentrare este puternic afectata de infometare. Faptul ca se gandesc permanent la mancare si greutate – un alt efect al infometarii - scade capacitatea de a se putea concentra pe altceva.

Obsesia asupra mancarii si greutatii:

Devine din ce in ce mai mare cu cat infometarea e mai indelungata. Ca urmare, apare si obsesia gatitului, pasiunea pentru cartile de bucate, retete, pentru nutritie, apar vise legate de mancare. Alte hobiuri sunt parasite pentru aceste noi pasiuni.

Sfera de interese devine din ce in ce mai mica:

Pentru cei care se infometeaza, in multe cazuri singurul lucru care conteaza si la care se pot gandi este urmatoarea masa: cum sa eviti masa, ce sa mananci, ce tip de mancare e „in regula”. Atentia pentru orice alt lucru este foarte diminuata. Acest lucru duce la scaderea interesului pentru oamenii din jur, un fel de „egoism” sau orbire fata de problemele altora, imposibilitatea de a mai participa la bucuriile sau necazurile altora.

„Vocea”:

De multe ori cei care se infometeaza se plang ca aud o voce interioara care le comanda sa manance mai putin si care le arunca jigniri cumplite daca mananca una dintre alimentele „interzise”. Adeseori „vocea” promite mari pedepse daca persoana va „indrazni” sa se gandeasca sa manance  mai mult.

Gandirea irationala:

Efectele starvarii asupra creierului conduc la imposibilitatea de a mai da sens vietii de zi cu zi, pierderea capacitatii de a interpreta corect experientele normale. De exemplu, o lauda de genul „arati mai bine” va fi intotdeauna interpretata ca „te-ai ingrasat”, sau o remarca usor negativa va fi interpretata ca o catastrofa. Sau: chiar si numai gandul la o mancare „interzisa” va conduce la senzatia de ingrasare. Acestea sunt ganduri fara sens determinate de faptul ca sistemul nervos central nu are suficienti nutrienti.

Pierderea sinelui real:

Persoana care se infometeaza ajunge sa creada ca acest comportament indus in definitiv de o foame indelungata este cel normal, caracteristic pentru ea, ca asa e ea. Personalitatea reala este „furata”, mascata sub cea „falsa”, indusa de subnutritia indelungata.

Sustine-ne in retelele sociale! Da-ne Like!

Recomandari

Ne place si vrem sa stiti si voi.

  • Palatul Copiilor - pentru activitati extraordinare cu copiii, in special cursul de teatru